După patru runde de cumpărături săptămânale cu de-ale gurii când am văzut că mai bine de jumătate, din ce târguia destoinic jumătatea mea mai bună, ia inevitabil drumul containerului de gunoi, am pus piciorul în prag și-am hotărât ca un bărbat adevarat: „femeie, gata, de azi nu te mai las să cumperi mâncare”. După răspunsul dumneai afirmativ, am avut chiar și curajul nebun să ies de sub pat. Cert e că, spre surprinderea mea, s-a ținut de cuvânt, și nu mai cumpără decât ce știe că mânâncă pe loc, în aceeași zi. Motiv pentru ariciul din buzunarul meu să cânte și să danseze de fericire.

Și-acum fără urmă de glumă, nici programul meu, nici al ei, nu ne permiteau să consumăm ce cumpăram si uneori mai bine de jumătate dintre produse ajungeau lejer la gunoi. Dacă nici asta nu e definiție de manual pentru „risipă”, nu știu ce să mai zic. Well, azi, dacă vii pe la mine și deschizi frigiderul, o să constați cu surprindere că în afară de o sticlă cu apă plată, două mere și-o jumătate de lămâie, nu mai găsești nimic. No joke. Ăăă, de fapt, să nu veniți chiar azi, c-am luat duminică seară niște înghețată cu caramel sărat pe care încă n-am dovedit-o.

Am făcut introducerea asta pentru că săptămâna trecută am primit un telefon de la cei de la Lidl care mă întrebau duois dacă n-aș vrea să merg până la ei ca să schimbăm niscaiva impresii despre sustenabilitate. Cum eram pe grabă mare și stresat cu niste dead-line-uri, abia după ce le-am promis că vin, am început să mă întreb dacă eu fac ceva legat de trebușoara asta. Și ce să vezi, am descoperit că fac, sunt un adevărat fan al sustenabilității.

Ce, nu mă credeți? Pai tocmai ce-am explicat că nu mai arunc mâncare, da? În plus, sunt în a treia săptămână de mers cu Troty la muncă. Beat that! Practic consum mai mic de resurse planetare nu se poate decât dacă merg pe jos până la job (ceea ce o să mai amân pentru o perioadă nedefinită exact). Beat that!

În fine, ce voiam de fapt să-ntreb. Voi executați ceva în sensul ăsta? Știți ce zic, chestii precum fac duș cu apă rece ca să nu mai consum și gaze, sortez gunoiul, opresc apa când mă spăl pe dinți, nu mai folosesc nimic din plastic, d-astea. Întreb pentru că vreau să realizez dacă lumea chiar ia în serios treaba asta cu sustenabilitatea sau o vede la și altele.

Ia să v-aud.

P.S. Uite, aveți aici genul de chestii pentru care îi apreciez pe cei de la Lidl România. Pentru că, întotdeauna, ca să poți cere ceva, orice, de la cei din jur, trebuie mai întâi să le oferi. Iar Lidl a înțeles din plin asta, lucru dovedit chiar prin publicarea primului lor raport de sustenabilitate. Ăsta-i drumul, toată șmecheria e s-o apuce cât mai mulți pe el.