Văd pe ici pe colo, pe interneți, tot felul de explicații mai mult sau mai puțin documentate ale termenului “hater”. Când, de fapt, lucrurile sunt extrem de simple. Haterul este acea persoană, posesoare de adevăr absolut, care într-o bună zi coboară de la înălțimea turnului de fildeș unde sălăsluiește, până la nivelul tău de muritor stupid care nu merită nici să-i pupe urmele tălpilor. Și dacă tot s-a îndurat să te bage în seamă, o să-ți comunice superior și condescendent un singur lucru: “ești prost”.

Va face asta indiferent de subiectul pe marginea căruia se discută. Desigur, formularea poate să difere de la caz la caz, dar sensul este întotdeauna același: ești un prost care face umbră pământului degeaba și misiunea lui, a hater-ului, în această viață, este să-ți comunice asta. Ceea ce și execută cu mare aplomb.

Well, din momentul în care i-ai văzut comentariul, cea mai mare greșeală ar fi să te apuci să-l întrebi de ce crede el una ca asta și care-s argumentele pe care se bazează. Ar fi doar o pierdere inutilă de vreme și praf aruncat în ochii agențiilor de PR care-s mai pudice decât o călugăriță virgină crescută de Maica Tereza. Trebuie să-ți fie clar că haterul n-a venit acolo ca să-și susțină vreun punct de vedere, ci ca să-ți comunice sec verdictul despre care făceam vorbire în paragraful anterior: ești un prost infect, urât, sărac, cu pwla mică și nimic nu poate schimba asta.

Mbun, acum, presupunând că deja te-ai trezit cu domnia sa, haterul, explicându-ți cum stau lucrurile cu lipsa ta de inteligență, dacă nu știi ce-ai de făcut, o să-ți explic cum se rezolvă această situație discret, delicat și cu maximizarea senzației de satisfacție, în doar trei pași simpli.

Pasul unu. Ai văzut comentariul haterului. În loc să-i răspunzi umil “ai dreptate, sunt un prost”, îți răpești cinci secunde din viață și-l gratulezi delicat cu un “marș în morții mă-tii”. Siderat, fără să-i vină să-și creadă ochilor, va mai repeta o dată “ești prost”, convins fiind că nu l-ai înțeles din prima.

Pasul doi. Răspunzi iar, cu tag pe numele lui, folosind o formulare care nu dă niciodată greș: “sugi pwla”! Atât. Știu, tentația să completezi cu “muistule” e mare, dar anulează foarte mult din impact. Așa că te limitezi la formularea de bază.

Pasul trei. Aștepți fix cincisprezece secunde. Nici mai mult, nici mai puțin, exact cât s-apuce să citească ce i-ai răspuns la pasul doi, să i se urce tot sângele în cap și să se apuce să scrie una dintre cele mai mizerabile înjurături de care este capabil. Dar ce nu știe el este că n-o să apuce niciodată s-o posteze, pentru că tu, după cele cincisprezece secunde fix, vei utiliza cea mai tare invenție a omenirii de la foc încoace: butonul pentru “block”. Crede-mă, ai vrea să fii de față când va realiza că l-ai blocat și nu mai are cum să posteze mizeria pe care ți-o pregătea.

Gata, asta-i tot.

Desigur, mai există și varianta să-i dai block direct în secunda în care te-a înjurat/jignit. Numai că senzația ar fi exact aceeași ca la ejacularea precoce: ai terminat treaba înainte să-și dea partenera chiloții jos. Păi unde mai e satisfacția?

P.S. Dacă n-aveți stomacul tare, recomand totuși metoda block instant, vă scutește de o grămadă de neuroni morți.

mihai_vasilescu_hater