Cobor scările spre metrou. Ajung din urmă o tanti care se chinuie cu două trolere să ajungă pe peron. Pun mâna pe unul dintre ele:

– Daţi-l la mine, zic. 

Femeia se oprește nedumerită. După care se prinde că doar vreau s-o ajut și cuvântează rușinată:

– Aaa, nuuu, că e soţul în spate. Mă ajută el dacă am nevoie.

Mă întorc. Așa era, nu mă minţise, la trei trepte în spate, soţul cobora liniștit cu mâinile în buzunare.

Te-n dinţi, veaţă, cu familia ta tradițională cu tot!