Taică-meu, tatăl tâmplarului să-l ierte, a visat toată viața lui la o căsuță de piatră. Probabil pentru că fusese copil din ăla sărac lipit care a crescut într-o căsuță de lut atât de mică și prăpădită că eu am rămas în stare de șoc când am văzut-o prima oară. Pur și simplu nu înțelegeam cum de avuseseră loc șapte persoane intr-o singură cameră ale cărei dimeniuni nu treceau de dormitorul nostru de acasă. Poate din cauza asta sau poate văzuse pe undeva vreo casă de piatră care-i rămăsese lui la suflet, cert e că daca era să-l asculți povestind nimic n-ar fi fost mai frumos pe lumea asta.

Țin minte că într-o vară am fost cu maică-mea la Sinaia și ne-am cazat într-o viluță a unor cunoștințe, vilă care cred că fusese construită după cele mai mișto visuri ale lui taică-meu. Altfel nu-mi explic de ce-a rămas cu gura căscată când a venit să ne ia. Când a cobrât din mașină, a stat mut câteva minute bune, de nu știam dacă-i e rău sau dacă n-a pățit oareșce atac. Iar când a mai intrat și-n living și-a văzut șemineul și fântâna (no joke, oamenii aveau un micuț izvor prin mijlocul camerei), evident, ambele tot din piatră naturală, pur și simplu i-au dat lacrimile. Cu greu l-am mai urnit spre casă. Well, după chestia asta, ani de zile când venea vorba despre case singurul etalon pe care-l folosea era „vila aia de la Sinaia”.

Adevarul e că era și mișto viloaca aia, nici eu nu mai văzusem până la ora aia ceva care măcar să-i semne. Mă rog, având în vedere că acțiunea se întâmpla pe vremea „ailaltă”, nici nu prea aș fi avut unde să văd.

De-asta vă ziceam că sunt convins că nimic nu l-ar fi făcut mai fericit pe lumea asta decât o căsuță de piatră pe malul râului din satul lui de baștină. Dacă-și mai lua și-un tractoraș din ăla mic ca sa poată munci pământul singur-singurel, din punctul lui de vedere ar fi fost definiția perfectă a raiului. Sper din tot sufletul meu să le aibă acolo unde e acum.

Well, de-aia m-am ofticat ieri rău de tot ieri când mă preumblam pe interneții patriei și-am dat de o ofertă de Black Friday la piatră naturală absolut senzațională. Da, frate, fix la piatră naturală și cu 80 la sută discount. Voi vă dați seama că-l sunam pe taică-meu în secunda doi? Pentru o fracțiune de secundă m-am și imaginat cum îl formam numărul ca să-l întreb de care să comand și ce cantitate. N-ar fi înțeles el foarte bine cum de se poate vinde piatră pe internet, dar îi trecea rapid când îi ziceam prețurile și se imagina cu grămada de piatră în curte. Mno, oferta a venit olecuță cam târziu pentru el, dar poate e la fix pentru alții.

Ce voiam să-ntreb, la voi cum stau lucrurile? Care e visul ĂLA pe care deocamdată îl țineți sub pernă și-ați vrea din tot sufletul să-l transformați din „ce mișto ar fi să am” în „ce mișto că am”?

P.S. Stați așa că mi-a șoptit o pietricică încă o chestie tare: cică dacă te abonezi la newsletter-ul PIATRAONLINE, primești ofertele speciale cu 30 de minute înaintea celorlați. Adică poți să cumperi tot stocul dacă ai chef, până să afle restul lumii. A, și că prețurile sunt identice indiferent de unde cumperi, online sau din showroom. Bun așa. 

mihai_vasilescu_black-friday-piatraonline

mihai_vasilescu_casa_piatra