Text scris de Elena.

Când m-am mutat în Bucureşti, primul meu interviu pentru un job a fost la o clinică medicală. Patronul, medic ginecolog, un tip extrem de sobru, m-a programat chiar în ziua de 23 august. Desi era cald bine de tot afară, m-am prezentat frumos, regulamentar, în cămaşă şi fustă, ca o viitoare contabilă de nădejde ce mă aflam.

Atâta doar că în ziua aia nenorocită nu ştiu ce naiba mi-a venit să-mi iau un sutien care se închidea în față. Și cum stăteam pe scaun şi aşteptam să mă cheme, brusc mi-am dat seama că geanta pe care o țineam pe diagonală, aşa soldățeşte, îmi distruge imaginea business. Lucru care trebuia remediat imediat. Păi ori eram profi, ori nu mai eram. Așa c-am dat-o jos.

Băi, dar nuş’ cum mama mă-sii am scos-o de pe mine că, fără să-mi dau seama, mi-am atins încuietoarea de la sutien. Care sutien s-a deschis a explodat imediat datorită dimensiunilor generoase cu care m-a dotat natura. Glumesc, scăpasem mai mult burete pe sub el în ziua aia ca să-mi cresc încrederea în mine și capacitatea de analiză și sinteză. Știți, la femei, funcționarea creierului este în strânsă legătură cu dimensiunile bustului (toți bărbații știu asta, ce naiba).

Moment în care-l aud pe tipul cel sobru:

– Elena, te invit în birou.

Când m-am ridicat în picioare aveam patru țâțe. Două ale mele de la natură şi două de la cupele de sutien.

Normal că m-a angajat.

sursa foto: freepik.com