Guest Post by Ana R.

Avem noi femeile un mod special de a argumenta ruperea unei relații. Dacă la bărbați e simplu: „era curvă, nu știa să gătească, mă cicălea ca o ciocănitoare, era prea preocupată de persoana ei și eu eram prostul casei, o iubea pe Miți/Fifi/Fufi (astea fiind ori pisici ori câini) mai mult decât pe mine …“. Şi lista poate continua cu multe variațiuni pe aceeaşi temă.

La partea feminină lista de argumente pentru ruperea unei relații depășește în volume enciclopedia britanică. Noi avem fiecare în capușor prototipul personal de purtător de cromozomi Y cu care suntem dispuse să îmbătrânim. și dacă ne strică masculul fengșuiul sentimental, cu o replică nelalocul ei, e clar că nu e de noi. și îi cumpărăm rapid papuceii de luat tălpășița. Îți putem spune și peste jumătate de veac replica ce a declanșat ruperea relației.

După ceva timp de conviețuire în comun deja cunoști și accepți hachițele și obiceiurile celui de lângă tine. Ai luat la pachet mama cu care vorbește două ore, băieții cu care merge la fotbal și mașina pe care o curăță zilnic. Eventual, te adaptezi şi la o motocicletă de viteză sau o parapantă în cămară. Le accepți pentru că fac parte din personalitatea lui și doar așa l-ai cunoscut când te-ai îndrăgostit total și iremediabil de el.

Dar exact când credeai că nimeni și nimic nu mai poate să stea în calea iubirii, când deja îți visai rochia de mireasă și căutai prenume demne de a le pune urmașilor, se întâmplă neîntâmplata. Apare meteoritul. îți distruge brusc ecosistemul sentimental şi nima ta se decojește brusc, precum oul, de iubirea nețărmurită de până atunci.

De-aia cred că avem noi, femeile, în inimioară un buton mare de panică. Unul roșu și gogonat care se declanșează uneori fără voia noastră. Detectează singur când spune „pisi“ al tău cel mult iubit o replică turbată şi declanșează imediat alarmă antiatomica. Dai ochii ușor pe spate de năuceala informației, te întrebi dacă ai auzit bine şi te ciupești de buziță încercând să faci din nou contactul cu realitatea. Încă nu ai realizat dar butonul ăla mare din inima ta a fost apăsat. Și gata. S-a terminat șmecheria, te simți precum călcată de tren. Habar nu ai cum a dispărut că un fum relația aia ideală din căpșorul tău, în care curgeau râuri de lapte și miere și călcai cu tocurile cui numai pe norișori roz.

Eu cred că pățim asta pentru că fiecare are în tiparul din căpșor bărbatul pe care îl consideră ideal pentru ea. Masculul alfa feroce și protector pentru cea ce îi stă alături. Dacă prin acțiunile sau vorbele lui zgârie sau sparge tiparul, femeia de lângă el e prima care observă. Pentru că femeile stau cu geana rimelata în permanență pe bărbatul ce le ajută să își care poșețica. Și dacă văd ceva nelalocul lui, în percepția lor, declanșează alarma. Pot ei să aducă luna de pe cer și încă niște apă de pe Marte, e prea târziu și e degeaba. Dezastrul s-a produs.

Aveam douăzeci și ceva de anișori și eram îndrăgostită ca o curcă beată. Toată lumea băga mână în foc că vom îmbătrâni împreună. Și brusc Făt-Frumosul meu personal îmi lovește înamorarea cu o replică devastatoare. Eram cu ai lui în casă și masculul feroce îi cere mămichii să îl ajute să își tăie unghiile la picioare pentru că una dintre ele îl deranja în șosețele. Nu știu dacă voi realizați impactul informației pentru mintea unei femei. Dar dacă la 27 de ani îi mai ceri mamei să se atingă de trupșorul tău, pentru că îți ridica ceva probleme, atunci e grav. În capul meu trebuia să scoată barda sau cuțitul de vânătoare, să taie jumate de deget și să i-l arunce lui mă-să în poală, după care să își aranjeze freza și să  mă scoată pe mine la plimbare.

Altul era agent comercial în studenție și lucra la firma unor cunoscuți. S-a dus omul să ridice banii din plată unei facturi (pe vremea aia se făceau plățile numai cash și te duceai la magazine cu cerșetoreala să îți iei banii pe propria marfă). Persoana care deținea magazinul era o bătrânică tare drăguță care i-a dat din greșeală de trei sau patru ori mai mult decât suma pe care o avea de plătit. Prietenul meu vine la firmă și scoate pe gurița vorbele nepieritoare: „Asta e! Dacă ea nu se prinde că ne-a dat mai mult, noi nu spunem nimic. Ne facem și noi cu un ciubuc“. Ciocanul lui Thor să fi lovit în capul meu at fi avut același efect. Adică el se bucura la banii unei mămăiţe, cu un amărât de magazin, care se chinuia de la o luna la alta să își plătească conștincioasa facturile?

Uneori e îndeajuns o singură replică să demitizezi imaginea aia ideală pe care o are despre un bărbat femeia ce îl iubește. Și super brusc se produce „dezîndrăgosteala” atunci când realizezi că în nici un caz nu ai cum să îmbătrânești cu acea persoană, după o astfel de informație.

Fetelor, vi s-a întâmplat și vouă ca prințul din poveste să se transforme în broască râioasă după o replică devastatoare?

mihai_vasilescu_Jekyll_Hyde

 

sursa foto