Mie-mi plac spoturile publicitare. Apreciez unul bun, exact cum m-aş bucura de un film de scurt metraj. Cred că sunt unul dintre puţinii oameni ce nu are legatură cu industria advertising-ului şi care nu schimbă canalul, când urmează pauza de publicitate. Îmi plac spoturile, apreciez unul bun, exact cum m-aş bucura de un film de scurt metraj.

Prin urmare nu aveam cum să nu mă izbesc cu privirea, urechile si în cele din urmă creierul, de reclama ăstora de la Doppelherz pentru numai ştiu ce Omega3. Abia după şocul initial, din care am scăpat făra deficienţe grave de vedere şi auz, am avut puterea să înjur printre dinti. Nu ştiu dacă l-aţi văzut, dar dacă nu, l-am pus eu aici.

 

Să nu mă înţelegeţi greşit, nu am nimic cu produsul în sine, habar nu am dacă e bun sau nu. Dar din pricina spotului ăsta, îl urăsc din rărunchi pe ăsta micu’. Nu pe el în sine, că pare un copil normal, ci rolul pe care îl face. Serios, când il văd, dar mai ales când îl aud, imi vine să-i rup capul cu dinţii. E imposibil să nu cunoaşteţi si voi măcar un individ de genul pe care îl joacă puştiul ăsta aici. Ştiţi voi, tipul care vrea să te roage ceva şi nici nu l-ai ajutat bine, că ar mai vrea să te roage încă o chestie. Şi încă una. Iar când crezi că, gata, l-ai rezolvat pe om, vine si cu: hai mă, încă una mică, hai că poti, ce naiba!

Fix asta se întâmplă şi în spotul lui peşte (n-am zis întâmplător). Pentru că până şi bietul cărăşel auriu din reclamă are la un moment dat o faţă exasperată, cu ochii bulbucaţi, de ai impresia că, dintr-un moment în altul, sare din acvariu şi-i zice: da’ mai taci în pula mea din gura aia, că-ti fut una de-ţi scot toţi dinţii, bă băiatule!

mihai_vasilescu_fishy