Dupa disparitia rapida a tatalui meu, m-am confruntat cu o situatie nasoala. Si anume cu maica-mea, care s-a trezit ca a ramas sigura dupa o convietuire de vreo 45 de ani. Singuratate care a dus pana la urma la o depresie destul de serioasa. Pe care a incercat s-o „duca” singura, dar cand s-a lamurit ca nu reuseste sa se opreasca din plans si ca nu doarme mai mult de doua ore pe noapte (si alea trase de par) si-a facut un pustiu de bine si s-a dus la psihiatru (atentie, nu psiholog, deci cu medicamentatie and shit). Iar medicul a bagat-o pe tratament. Degeaba, mai mult de o saptamana n-a dat nicun fel de rezultat. Aceeasi stare proasta, aceleasi lacrimi, niciun pic de somn noaptea. Prin urmare, hai din nou la doctor, sa vedem ce zice.

Care credeti ca a fost primul lucru pe care i l-a zis tipul, dupa ce i s-a plans ca tot nu doarme? N-aveti de unde sa stiti, lasa ca va spun eu. Doamna, sa faceti bine sa renuntati la doliu. Maica-mea, saraca, s-a uitat crucis la el. Pai cum sa renunt? Ca traditia, ca un an de zile, ca ce-o sa spuna lumea, ca tot felul de tampenii. Ala n-a stat sa se uite in gura ei. A luat-o de mana si a dus-o in fata unei oglinzi. Si i-a zis ceva de genul ca nu are cum sa treaca mai repede peste depresie, daca de fiecare data cand o sa se uite in oglinda, o sa vada aceeasi imagine neagra si o sa-si aduca aminte ca trece prin ce trece. A fost momentul care a anulat tot latratul meu in gol. Pentru ca ii sugerasem si eu sa renunte la hainele cernite, mai ales ca era vara si cald ca dracu’, dar gura lumii era mult mai puternica decat sfaturile mele. Ce-o sa zica lumea ca nu mai port doliu? Era leit-motivul care ma scotea din minti.

Ei bine, acum ca i-a zis specialistul, n-a mai avut ce sa faca. A renuntat la hainele negre. Sa va mai spun ca efectele au fost miraculoase? Vorbesc serios, ca prin minune a inceput sa doarma noaptea. Intai o ora in plus, apoi doua si in cele din urma somn normal. Nu mai bocea cu mine la telefon. N-o mai apuca plansul daca se ducea la cimitir sa puna o lumanare. Si toate au coincis cu renuntarea la doliul ala din cap pana in picioare.

La mine a fost mult mai simplu. L-am purtat fix cat am simtit eu ca trebuie si pot sa duc. Am lasat barba si parul neatinse aproape o luna, pana am crezut ca innebunesc de mancarime. Dupa care intr-o dimineata mi-am adus aminte, cum ma intreba saracul taica-meu, cand ajungeam pe la Valcea nebarbierit (si era vorba despre cate o saptamana): ce-i cu barba asta la tine?

In momenul ala am pus mana pe masina de ras si am rezolvat problema. Si incepand de atunci, am revenit si la hainele mele obsinuite. Dar, din fericire, la mine nu functioneaza chestia cu „gura lumii”. Adica m-ar fi durut drept in cur daca as fi auzit pe cineva ca zice ia uite si la nesimtitul asta, nu mai tine doliu dupa taica-sau! Va spun foarte sincer ca mi s-ar fi rupt in paispe. Si asa trebuie (de ce „trebuie”, habar nu am) sa respectam o gramada de obiceiuri semi-barbare, cand este vorba despre morti si inmormantari, de ce ar trebui sa le mai avem si dupa ce ni s-a dus cate un suflet drag? Doar asa, ca sa nu vorbeasca lumea?

Nu stiu cum sa va zic ca sa nu jignesc pe nimeni, dar nu pot sa pricep asta. Mai ales ca toti asociem culoarea neagra (care nici macar nu este o culoare) cu ceva nasol. De-a lungul timpului am iesit de vreo doua ori din casa imbracat complet in negru. Fara sa tin doliu sau ceva, asa avusesem eu chef. In ambele dati a fost imposibil sa nu primesc intrebari de genul ai patit ceva? sau esti ok?. Si atunci de ce sa-mi amplific starile de dupa pierderea cuiva drag, imbarcandu-ma complet idiot?

Acum vin si va intreb (daca aveti chef de un asa subiect): e in regula ce zic? Chiar trebuie sa ducem tinuta de doliu pana ne iese pe nas, doar ca sa nu fim obiectul feluritelor barfe? Sau cum trebuie procedat? E mai important ce simti sau cu ce te imbraci? Daca nu arati prin culoarea hainelor ca simti durerea, trairile tale nu valoreaza nici cat o ceapa degerata?

Daca aveti vreo parere, shoot me! Poate sunt eu bou deplasat si nu mi-am dat seama.

mihai_vasilescu_doliu

 

sursa foto