Guest Post by Ana R.

Se tot ia Mihai de balenute, rinoceri si hipopotami cu forme prea voluptoase. Interesant este, asa cum au observat si cititorii, ca vesnic vorbeste numai despre personajele de gen feminin ce au gabaritul usor depasit. Despre barbati nicio vorbulita. Aceste fine observatii sunt vesnic facute de oamenii ce au reusit sa castige razboiul cu suncile, tocmai pentru ca ei au ajuns la faza la care se uita la merdeneaua uleioasa sau la micii cu mustar ( astea erau exemplele lui Mihai) si constientizeaza ca se vor transforma in kaizer si nu pe un porcusor rumenit ci pe talia lor . Brusc ne uitam cu o mila infinita combinata cu un usor dezgust la toti cei ce nu constientizeaza toate notiunile de nutritie si miscare. Inconstienta celorlalti e mai vizibila decat a fost vreodata inconstienta noastra. Dupa o lupta inversunata cu tesutul adipos suntem acesti guru ai sanatatii si simpla prezenta a rinocerilor in preajma noastra ne provoaca palpitatii de indignare.

Va spune asta tot o fosta rotunjoara. De vina in cazul meu a fost fie-mea care a binevoit sa adauge pe talia mea de viespe vreo 25 de kile. Saracul copil nu numai el e vinovat, ca din cate imi aduc aminte nu gurita ei manca ci gurita mea. Ideea era ca pe perioada sarcinii balotam asemeni unei echipe de fotbal american in cantonament. Aveam stari de lesin daca nu mancam si eram si intr-o perioada de studiu. Pe langa mine tot familionul caraia ca sa sa ma hranesc cat mai bine ca sa nu aiba copilul probleme si sa fiu capabila sa invat. Deci intreaga gama de stereotipii, astfel incat sa te faci cat o balena de dragul plodului.

Fie-mea a iesit din gaoace avand aproape 4 kg. Problema a fost ca a lasat la mine surplusul mancat de dragul ei, chipurile. Si suncutele nu se dadeau topite atat de usor. Au inceput alte aberatii de genul: nu ai voie sa tii cura ca trebuie sa alaptezi copilul, nu fa sport ca ai oasele bazinului mai sensibile dupa nastere. Amanunte numai de “specialisti” stiute si spuse cu valoare de lege. Eu ascultam ca toanta si speram ca prin minune sa revin la formele din perioada de glorie a trupusorului meu. Dupa 6 luni am inceput sa nu mai cred in  minuni si am inceput sa merg la sala, inca mai alaptam deci mancam in continuare cam multicel. Rezultat 0, am tonifiat musculatura pe sub suncute dar pe afara nu se vedea nimic. Am terminat cu alaptatul si am zis :”Gata dom´le ma duc la specialist!”, cu o indarjire demna de o cauza mai buna.

Am mers la faimoasa nutritionista Ligia Alexandrescu, pentru ca una dintre fetele de la coafor slabise spectaculos sub indrumarea dumneaei. Mai oameni buni nu stiu ce imagine aveti voi in minte cand e vorba de nutritionisti, dar eu in capul meu credeam ca o sa fie o silfida ce se va uita la mine ca la ultima rinocerita supraponderala din univers. Ei asi! Nutritionista era cu vreo 20 de kg mai grasa ca mine. Adica fotoliul a scartait prelung si a oftat atunci cand specialista s-a asezat sa imi explice mie cam care e treaba cu mancatul sanatos. Am facut ochii cat doua farfuriute de desert si am crezut ca doamna din fata mea e asistenta, sau vreun ajutor temporar al nutritionistei. Care urma sa ma tina de vorba cata vreme atotstiutoarea in materie de sunci si topirea lor, e plecata la un sprint prin  Herastrau. Nici poveste, ea era faimoasa nutritionista.

Draguta de ea iti dadea meniuri saptamanale scoase la imprimanta in functie de aportul caloric necesar supravietuirii. Si mancai ca boul sunca cu rosii la mic dejun o saptamana si o ciozvarta de pui in restul zilei. Nu a interest-o ca eu nu beau cafea, pe meniul recomandat era trecut ca dimineata sa beau cafea neagra. Adica nici bunul simt sa scoata tampenia de pe foaie nu l-a avut, a dat print si eu am golit bine buzunarele. Cred ca avea nevoie de bani pentru a manca pe la ceva restaurante de fite. Deci si aceasta incercare a fost destinata esecului.

Intre timp lumea se obisnuise sa fiu mai rotunjoara (sotul, saracul, imi spunea ca se da in vant dupa rotunjimile mele si ca asta viseaza de mic copil). Totusi surplusul de greutate nu era foarte deranjant optic, pentru ca eu sunt foarte inalta, iar el era asezat strategic, in strat uniform, peste tot. Incepeam deja sa ma obisnuiesc cu noua forma.

Exact atunci am decoperit blogul lui Mihai si a fost primul om la care am vazut o transformare spectaculoasa. Atunci mi-am adus aminte de topmodela din mine si mi-am zis ca „asa nu mai merge”. Exact in acea perioada am fost in America si acolo am fost socata sa vad “segregarea” populatiei in functie de dimensiuni. Adica americanii erau ori cat batozele, ori slabi trasi prin inel. Cale de mijloc nu prea exista. Toti aia slabii merg la gym, alearga pe strazi, prin parcuri, pe oriunde, ii vedeai numai facand sport. Mi-a crapat un pic obrajorul rotunjor de rusine cand vedeam matuselele familiei ce se apropie de 60 de ani cum alergau pe banda precum caprioarele. Nicaieri nu am constentizat mai bine diferenta intre a fi preocupat de sanatatea ta si de modul cum arati si a fi la fel de indiferent precum hipopotamul. Cei grasi erau parca inspaimantator de grasi, in comparatie cu ceilalti. Beculetul rosu s-a aprins si vedeam deja prin comparatie, pe de o parte ingerasele Victoria´s Secret, pe de cealalta balenele esuate.

Am inceput sa alerg, sa constientizez ce mananc si sa realizez ca in farfuria unui copil se pot regasi carbohidrati, dar ca in a mea e mai bine sa se gaseasca altceva. L-am gasit pe Dr. Andrei Laslau si cu ajutorul lui sunt pe calea cea buna sa redevin zana ce am fost odata. Mai precis s-au topit suncute ce insumeaza deja 2 cifre si mai am cam 4 kg pana ajung la formele de odinioara. Singurul care deplange transformarea e sotul pentru ca incep sa nu mai am posterior de J Lo si realizeaza cam cat costa noua garderoba.

Dar, ca sa concluzionam. Mi se pare ca cei mai vajnici observatori ai surplusului de greutate sunt evident barbatii (ati vazut ce ochi vigilent are Mihai cand e vorba de gurite rujate pe care intra mititei). Oare cum vede ochiul de vultur celulita prin pantalonii de lana si palton? Sublerul ochiometric stie precis cati centimetri ai in plus pe talie de la terminarea liceului si pana in prezent. Putem noi sa alegem orice croiala de haine menita sa estompeze curbe si sa insele vigilenta lor extrem de critica, sanse de reusita nu avem. Interesant este cum aceasta vigilenta vizuala nu se manifesta si in cazul propriilor persoane. Adica si cel cu sapte burti revarsate si cu ceafa lata de la porc cu cartofi este la fel de fin observator cu privire la dimensiunile gagicilor precum cel ce alearga sau trage de greutati la sala.

Mai baiatule, pai tu ai pretentia sa ai langa tine toata viata o consumatoare de verdeturi cu apa plata, ce e aproape stravezie de slaba, dar tu sa ingurgitezi nestingherit shaorma cu de toate. Daca nu ai sanse sa iti vezi sireturile de la pantofi, sa nu fim indecenti si sa discutam de cei ce nu isi vad „furtunelul” din dotare de burta, pai nu imi explica mie ca ai vazut balene la alimentara sau alte animale cu gabarit depasit, ca si tu tot de la aceeasi departament al gradinii zoologice ce adaposteste mastodonti ai scapat. Uita-te mai criticule care esti tu critic la tesutul tau adipos inainte sa arunci cu parizerul in ochii demoazelei sunculoase. Adica discriminare pe baza de grasimi sa aiba tupeu sa faca aia care nu le detin pe trupsor, nu aia care isi revarsa vizibil bunastarea prin tricourile cu 3 numere mai mici.

Eu nu prea am vazut sunculoase dinastea care sa spuna despre barbatii mai rotunjori ca sunt total dizgratosi datorita rotunjimilor, in schimb destul de multi elefanti cu trompa se uita cu un urias dezgust la celulitoase de parca ultima data cand s-au vazut in oglinda puteau sa jure ca seamana cu baietii aia ce prezinta lenjerie Calvin Klein.

Sper ca in timp sa devenim mai constienti legat de dimensiunile noastre si sa realizam ca in ambele cazuri efectul optic este la fel de neplacut.

mihai_vasilescu_gras

sursa foto

P.S. Ii multumesc pe aceasta cale domnului Radu Mazare pentru contributia la programul meu de dieta pe perioada vacantei la Mamaia. Propun o colaborare intre nutritionisti si detinatorii de terase din renumita statiune. Dieta propusa sa se numeasca: ” indigestia slim deluxe” este absolut garantata si se administreaza la oricare dintre terasele de pe faleza. Dieta garanteaza pierderea a cel putin 1 kg pe zi si se recomanda o cura de minim 3 zile. Costurile sunt evident mari pentru ca este vorba de o locatie de lux. La pachet se poate oferi o mica plimbare cu pitonul in spate pe post de program de sport, iar la varianta de lux va poate alerga leul pe faleza. Si lista „distractiilor”, din vestita statiune pastorita de edilul cu nume de leguminoasa, poate continua mult si bine.