Treaba e in felul urmator. De cand a inceput Campionatul Mondial, eu si Prietenul I. tot cautam un loc unde sa ne hodinim oasele cand iesim de la munca si sa vedem meciurile. Nu suntem extrem de selectivi. Conditii de baza ar fi doar vreo cateva: daca se poate sa fie terasa (ca de stat indoor ni s-a cam luat in iarna asta lunga), sa fie un televizor cu ecran ceva mai mare decat al monitorului de la birou, berea rece si la pret decent. Ah, da, si acest loc minunat sa se afle in proximitatea zonei in care ne traim maruntele vieti. Adica sa nu merg mai mult de un sfert de ora – douaj’ de minute dupa ce ma dau jos din metrou. Ca mi s-ar lua sa ma duc zilnic pana in Vatra Luminoasa, doar ca sa vad meciul de la ora 19.00. Ei bine, se pare ca avem ghinion. Cele cateva conditii, descrise mai sus, sunt insurmontabile pentru majoritatea locurilor pe care le-am incercat. Ziceti voi, e prea mult pentru o terasa? N-am cerut sa aiba un anumit tip de LED TV sau plasma, n-am cerut temperatura optima de 25.3 grade Celsius, n-am cerut cate o blonda care sa ne faca vant cu evantaiul sau chelnerite „hot”, n-am cerut decat un loc cat de cat ok si conditii decente pentru urmarit meciuri. S-a rezolvat, nu se poate.

mihai_vasilescu_chelnerita_sexy

sursa foto

Am inceput cu Centrul Vechi, am continuat cu toate terasele de pe traseul Unirii – Tineretului si strazile conexe. Fratilor, oricat vi s-ar parea de neverosimil, nu am reusit sa gasim un loc in care sa ne simtim ok, sa intruneasca modestele noastre cerinte si sa fim tentati sa revenim. Si suntem departe de a fi niste fitosi. Pur si simplu, dupa cum citeam ceva asemanator la Petreanu, romanii ori nu stiu sa vanda acest campionat mondial, ori sunt prosti, ori nu-i intereseaza. Altfel nu am cum sa-mi explic ca tu stai cu terasa goala (bai nene, goala inseamna ca noi eram singurii potentiali clienti, niciun suflet de om in rest) te intreb daca nu ai un tv la care am putea sa urmarim meciul si tu-mi raspunzi ca sunt sanse sa ploua si nu prea vrei sa-l scoti afara (ah, da, terasa fiind ACOPERITA). Iar eu ma uit la soarele de pe cer si ma rog de tine sa-l aduci totusi, ca iti garantez eu ca nu vom vedea nicio picatura de ploaie in urmatoarele doua ore. Pana la urma, cu strambaturile de rigoare l-au scos (deja incepuse meciul, ca nu stateam dupa figurile lor). Bineinteles ca nu a plouat si s-au mai adunat inca vreo patru-cinci mese cu clienti. Absolut toti intrati pentru ca au vazut ca exista un tv, la care se poate vedea meciul. Imi poate explica cineva pentru ce mama dracului ar fi preferat sa stea cu tv-ul in interior (unde nu era nici tipenie de client) si terasa goala? Nu cred ca exista alte explicatii logice in afara de lene si dezinteres.

mihai_vasilescu_terasa_goala

sursa foto

Ce sa va mai zic? Am ajuns si in locuri ok, dar peste tot aparea ceva care te facea sa nu te mai intorci acolo. Exemple? Pai cum e sa te asezi confortabil, asteptand sa inceapa Selaru si Mihoc sa abereze si sa vina seful de sala (sau ceva de genul) care sa-ti comunice foarte ceremonios ca „meciul se poate urmari doar daca se comanda si ceva de mancare”. Ba, esti nebun? Nici macar nu ai puterea sa ii explici ca e un cretin. Te ridici si pleci. Trebuie sa fii cel putin tampit sa-i spui clientului asa ceva. Poate nu-mi este foame cand ma asez la tine la terasa. Dar este timp suficient sa mi se faca. Erau doua meciuri la rand, cu pauza de o ora intre ele. Poate stateam si la al doilea si atunci ar fi fost imposibil sa nu vreau sa halesc. La fel de bine puteam sa stau doar la primul si sa nu vreau mancare. Dar ma faceai sa ma simt bine si reveneam la tine, bai sefule de sala. Iar cand ma intorceam, poate-mi era foame si stiam ca tu ai papa acolo. Buna, ca doar asa o laudai tu. N-ai cu cine. Am trecut pe langa locul cu pricina, dupa meci. Era tot gol, golut, ca o starleta porno la probele de lumina.

mihai_vasilescu_fotbal_mancare

sursa foto

Stati ca va mai zic. Pai degeaba ai tu si terasa misto si bere rece si ditmai ecranul (proiector hd), daca meciul este pe „mute” si tu in boxe imi pui niscaiva house. E degeaba, iti zic. Oricat mi-ar displacea comentatorii tvr-ului, prefer sa-i aud pe ei, in loc sa ma uit la un meci cu ritmuri de electro in urechi. Pur si simplu nu merge. Chiar daca, la rugamintile mele, dai drumul la sonorul meciului, dar lasi si house-ul din boxe. Pai cum era treaba cu „lucrul amestecat”? Da, da, exact asa. Iar chestia asta cu sonorul este deja generalizata. Aproape peste tot ori mai exista ceva muzica pe fundal, ori nu sunt in stare sa-l dea suficient de tare ca sa auzi ceva. Pe bune, noroc cu telefonul meu pe care-l transform instant in telecomanda pentru orice fel de tv. Sa vezi ce se mai minunau chlenerii ca se dadeau singure mai tare. Si schimbau si programele la pauza, tot singure. Si, ca sa concluzionam, degeaba ai tu terasa misto, bere rece si pe jumatate din ecranul tv-ului bate soarele de nu poti sa urmaresti nimic. Ca primul meci e pe lumina de zi, oricat ne-am dori noi sa se faca noapte mai repede.

Poate credeti ca exagerez, dar eu stiu ca nu. Pur si simplu in tara asta isi dau mana prostia, lenea si dezinteresul. La Campionatul Mondial din 2010 am prins cateva meciuri in Barcelona si cateva in Londra. Doua tari si culturi total diferite. Dar nu in ceea ce priveste „vandutul” fotbalului. Frate, ar fi facut aia orice, numai sa stai la ei si sa te uiti la meci. In cap daca-i puneai sa stea, asa incremeneau numai sa nu cumva sa pleci. Si terasele erau pline. Dar nu conta. Orice client in plus era binevenit. Era al lor. Statea sa bea din berea/sangria lor, nu din cea a competitorului de dupa colt. Mi-e teama ca noi, aici, nu vom pricepe niciodata treaba asta.

mihai_vasilescu_watching_football

sursa foto

Ma rog, in cele din urma, am gasit un loc care s-a apropiat cel mai mult de modestele noastre doleante. O carciuma, cu terasa, din Zona Tineretului. Cu nume de actor, director de teatru mic si fosta mare vedeta protv. Care sunteti din Bucuresti, cred ca v-ati prins. De cum am ajuns acolo, ne-am spus ca asta este locul potrivit. Mese suficente, televizoare multe, practic poti sa urmaresti meciurile in orice colt te-ai afla, iar la intrare scrie mare, cu litere cat juma’ de om: „discount 10% pentru toate comenzile date pe durata desfasurarii meciurilor”. Adica exact ce cautam noi. Cu sonorul nu ne-am luat teapa decat cand am stat acolo prima oara. Dupa aia ne-am prins in care jumatate de terasa trebuie sa stai, ca sa auzi bine. Iar aici nu mai puteam rezolva eu, cu telefonul, ca au sunetul bagat prin statie, in boxe. In rest totul a fost aproape bine. Si zic „aproape” pentru ca am realizat inca o data ca romanul trebuie sa fie scartar, daca are ocazia. Si daca nu o are si-o face el singur.

mihai_vasilescu_terasa_c

Tocmai ce va spuneam de reducerea de 10%. Absolut de fiecare data cand am facut cate o aluzie „fina” de genul „sa nu uitati de reducere”, n-a fost nicio problema sa ne-o treaca pe nota. Alaltaieri a fost prima oara cand n-am pomenit despre discount. Dupa ce am cerut nota, m-am intors catre prietenul I. si i-am zis „frate, sunt tare curios daca ne vor da reducerea, pentru ca e prima oara cand nu le pomenim despre ea”. Hai, va dau voie sa ghiciti, ne-au dat-o sau nu? Da, ati ghicit. Evident, nu. Si stateam sa ma intreb de ce mama dracului este romanul asa de neam prost? Sa mor eu daca inteleg. Prietenul I, care era in dispozitie pacifista, tot incerca sa-i disculpe motivand cu „poate au uitat”. Ei bine, pentru mine acest argument nu este valabil. Cand tu ai ditamai reclama afara, incercand sa atragi oamenii exact cu ajutorul acestui discount, nu ai cum sa uiti de el. Atunci ori te duci sa  faci ceva tratament, ori te lasi de meserie.

Imi pare rau ca am cedat tentatiei si le-am spus ca nu ne-au dat reducerea. Trebuia sa tac dracului din gura. Pentru ca la ce mutre ofensate au facut (s-au suparat ca vacarul pe sat si au refuzat spaga) sunt convins ca ne-au retinut figurile si nu voi avea posibilitatea sa verific daca a fost o intamplare sau nu. Fara indoiala de acum ne-o vor da.

M-am inselat. Intre timp am fost din nou, aseara. sa vedem meciurile la ei. Si am nimerit pe alta tura de ospatari. Eram chiar curios sa vad daca a fost o intamplare sau nu. Chiar incepusem sa am usoare mustrari de constiinta, pentru ca oricui i se poate intampla sa greseasca. N-a fost cazul. Nici tura asta de chelneri nu a pomenit nimic de discount. Si cand le-am zis noi, ni s-a raspuns cu „o sa vi-i dau eu de la mine din buzunar”. Serios? Coaie nu am nevoie de banii tai. Vreau doar sa respecti modalitatea de marketing prin care ai hotarat sa-ti atragi clientii. Atat si nimic mai mult. Acum intelegeti cum de ma intrebam de ce simte romanul nevoia sa fie scartar?

Si de ce nu putem/stim/suntem in stare sa vindem nici macar un eveniment atat de tare cum este Campionatul Mondial de fotbal?

P.S. Daca stiti vreun loc misto pentru urmarit meciurile, in zona Unirii – Tineretului, chiar va rog sa-mi sugerati.